Home / Recomespar / Muzeul Palariilor de Paie
Muzeul Pălăriilor de Paie
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::



:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Repere geografice şi culturale
Într-o zonă încărcată cu istorie şi în care meşteşugurile populare sunt încă vii, la graniţa dintre judeţele Mureş şi Harghita, nu departe de Sângeorgiu de Pădure şi nici de Corund, Sovata, Şumuleu sau Praid, se află satul Crişeni, un loc parcă uitat de lume, dar cu siguranţă de neuitat pentru vizitatori. Se poate ajunge în satul cu numai 700 de locuitori de etnie maghiară pe drumul judeţean Sângeorgiu de Pădure – Atid – Cristuru Secuiesc. Şoseaua îi poartă pe turişti pe lângă lacul Bezid, din apele căruia se vede şi astăzi turla bisericii, căci vatra satului vechi a fost înecată în apele lacului cu puţină vreme înainte de căderea comunismului. În sat se pot vizita două biserici: una reformată, din 1820, şi o biserică unitariană, din 1815, şi un muzeu poate unic în lume: Muzeul Pălăriilor de Paie.



Pasiune pentru un vechi meşteşug
Un muzeu al pălăriilor de paie nu putea apărea din senin. Tradiţia împletirii paielor de grâu şi a confecţionării pălăriilor are o vechime de peste un secol în satul Crişeni. Oamenii povestesc că meşteşugul împletirii paielor a fost adus în sat de o învăţătoare din Ungaria, care s-a căsătorit cu un localnic. Acum aproape toată lumea din sat ştie să împletească.

Familia lui Szocs Lajos se ocupă de patru generaţii cu acest meşteşug. Capul familiei Szocs, Lajos sr., a considerat că ar fi mare păcat să se piardă o tradiţie atât de veche. Prin urmare, a înfiinţat Asociaţia Confecţionerilor Pălăriilor din Paie şi pentru Păstrarea Tradiţiilor. Ulterior a organizat şi un muzeu, cu pălării de paie din toate colţurile lumii. În prezent, fiul său, Szocs Lajos jr., deşi ocupat cu activităţile sale de pastor, este preocupat şi de dezvoltarea şi promovarea Muzeului şi de activităţile turistice care s-au închegat în jurul lui, ceea ce nu e puţin lucru, căci anual peste 8000 de vizitatori, majoritatea din străinătate, vin la Crişeni şi doresc să viziteze Muzeul şi să înveţe câte ceva despre acest meşteşug. Ca să răspundă cererilor crescânde de cazare, familia Szocs a construit o pensiune şi un mic camping pentru turişti, iar în jurul Muzeului organizează activităţi educative şi culturale: tabere pentru copii, în care aceştia învaţă să împletească paie, excursii, programe culturale.



Un Muzeu cum altul nu-i
Deschis în 2001, Muzeul Pălăriilor de Paie este amenajat într-o casă tărănească renovată, veche de mai bine de un secol, iar în cele trei camere sunt expuse aproape 200 de pălării din ţară şi din multe părţi ale lumii, pentru gospodari, agricultori, mirese, preoţi, oameni mai bogaţi sau mai săraci. Cum împletesc de atâta vreme, localnicii au învăţat să facă şi ornamente (pentru pomul de iarnă, peretare, tăviţe, suporturi de creioane, vaze sau aranjamente florale). În cea de-a treia cameră este prezentată tehnica de fabricare a pălăriilor, de la seceratul paielor, până la pălăria gata făcută. Un punct de mare atracţie pentru turişti este cea mai mare pălărie de paie din ţară, înregistrată şi în Cartea Recordurilor. Are un diametru de doi metri şi a fost confecţionată din 500 de metri de împletitură de paie şi 1800 de metri de aţă.



În curtea muzeului, vizitatorul rămâne surprins de numărul mare de indicatoare cu numele unor localităţi din Europa, Australia, Cuba, Canada sau China. Totul a pornit de la două – trei indicatoare, puse de Lajos cu gândul să apropie Muzeul de câteva oraşe importante din preajmă, dar pe parcurs, oaspeţii au dorit să pună şi ei un indicator cu numele localităţii de unde au venit. Aşa s-a ajuns ca în prezent curtea să fie împânzită de indicatoare ce semnalează locuri îndepărtate.

Tot în curte există şi o colecţie de vreo 2000 de pietre şlefuite de natură, adunate din albia pârâului Cuşmed, în forma cărora ochiul ghiceşte fiinţe şi lucruri: raţe, ciuperci, iepuraşi, o pâine sau chiar şapca lui Lenin. Tot în curtea Muzeului există o „pălărie” uriaşă, cu diametrul de 5 metri, sub care turiştii se pot odihni. Această „pălărie” este de fapt un foişor, al cărui acoperiş din paie este aşezat pe 6 stâlpi. Pe fiecare stâlp putem găsi un proverb legat de pălării: „Pune-ţi pălăria, gazdă, şi fii tu stăpân acasă.”, „Cine ce pălărie poartă cu acea pălărie salută.” sau „Toate lucrurile se rezolvă sub o pălărie.”

[Szocs Lajos Sr.]
Copyright Asociatia RECOMESPAR | 2013
webdesign EOA