Home / Recomespar / Colecţia Etnografică Ionel Constantin-Lele
Colecţia Etnografică Ionel Constantin-Lele
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::



:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Repere geografice şi culturale
Comuna Izvoarele (judeţul Olt) este situată pe Valea Iminogului, în vestul Câmpiei Boianului, la 29 de kilometri de Slatina şi 15 km faţă de oraşul Drăgăneşti-Olt. Pare o comună oltenească obişnuită, dar aici, pe 14 ianuarie 1961, ţăranii s-au revoltat împotriva colectivizării. Şi astăzi ţăranii îşi amintesc cum părinţii lor i-au răsturnat maşina lui Ceauşescu, pe atunci secretar de partid, şi cum revolta a fost înăbuşită violent: patru persoane au fost împuşcate, alţii, închişi.

Dragostea pentru pământ se împleteşte cu dragostea pentru vechile tradiţii şi în comună căluşarii încă joacă de Rusalii. Iar în centrul satului se găseşte Muzeul lui Ionel Constantin, o colecţie etnografică reprezentativă pentru cultura ţărănească din Câmpia Boianului.

În sat se ajunge din Bucureşti pe E 81 şi pe DN 65 B, apoi, din Slatina, pe DJ 653.



De la ghidaj în muzee, la propriul muzeu
Născut în 1959 în satul vecin, Alimăneşti, Ionel Constantin recunoaşte că de mic i-a plăcut să colecţioneze: timbre şi cărţi poştale, ilustrate cu artişti şi fotbalişti. Apoi s-a pregătit pentru a lucra în domeniul comerţului: după liceu a urmat cursuri de contabilitate, apoi a lucrat la Cooperativa de Producere, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, iar din 1997 a fost revizor la Cooperativa de Consum. În cele din urmă, a cumpărat magazinul din Izvoarele şi secţia locală a întreprinderii Vinalcool, deschizându-şi propria afacere

Ca ghid BTT, a văzut multe muzee în călătoriile sale. A şi citit mult, căci are o bibliotecă cu peste 2000 de volume, mai mare decât biblioteca comunală. Mai mult decât atât, e implicat adânc în viaţa tradiţională a satului, el fiind cel ce recită oraţiile şi dezlegarea mirilor la nunţile din sat. De aceea, Ionel Constantin consideră că dincolo de valoarea pecuniară, obiectele etnografice au o altă valoare, de mărturie a rădăcinilor noastre culturale, care trebuie arătate cu mândrie. Aşa încât, atunci când în 2004 în Coteana, un sat din apropiere, s-a organizat un festival local, Târgul de Fete de la Coteniţa, la care viitoarele mirese trebuiau să se prezinte cu zestrea, Ionel Constantin s-a hotărât să-şi facă o zestre din obiecte vechi, punând astfel bazele viitorului muzeu.



Un muzeu pentru olteni
Ionel Constantin îşi aminteşte şi acum primul obiect colecţionat: o furcă, primită de la un profesor de limba română, împreună cu o cămaşă. A devenit pasionat de textile şi a strâns multă vreme cămăşi, marame, poale, ştergare, ţesături, prosoape etc. După aceea a început să strângă ceramică şi tot aşa, ajungând astăzi să expună toate obiectele pe care le-au folosit localnicii în viaţa lor de zi cu zi: unelte (seceri, săpoaie, plug, furci de lemn şi de fier, râşniţe, bănicioare pentru măsurat grânele, sfredele, greble, talere pentru cântărit aluatul la brutărie, coşuri, botniţe, capcane de şoareci, unelte de tâmplărie, samare, tăvălugi), costume din in, cânepă şi borangic, cusute cu artă, şi chiar un costum ţigănesc, obţinut cu mare greutate. Sunt numeroase obiectele pe care le foloseau femeile pentru ţesut (furci de tors, o meliţă) sau la bucătărie (site, ciurel, doniţe, oale, ţest de vatră, coveţi pentru frământat aluatul, ceramică de tot felul).



A adunat obiectele mai ales din comună şi satele învecinate. I-au dat obiecte rudele, apoi sătenii au venit singuri la el cu obiecte, odată ce i s-a dus vestea în sat că îşi face muzeu. Pentru serbări, vin şi profesorii de la şcoală, să împrumute costume. Dar pe Ionel Constantin îl impresionează faptul că oameni simpli vin cu nepoţii şi le explică la Muzeu la ce foloseau odinioară obiectele. Şi tot ei se despart cel mai greu de obiectele din ladă, pentru că poartă în ele memoria unui trecut până nu demult viu.

Deşi colecţionarul nu a încheiat amenajarea Muzeului, obiectele fiind expuse deocamdată în două încăperi amenajate în curtea magazinului său din centrul comunei, Muzeul are porţile deschise pentru oricine doreşte să cunoască o cultură veche, recunoscută pentru frumuseţea portului şi bogăţia tradiţiilor.

[Ionel Constantin]
Copyright Asociatia RECOMESPAR | 2013
webdesign EOA